scriitorul care m-a impresionat extraordinar de mult a fost marin preda cu opera "cel mai iubit dintre pamanteni".e singurul prozator care m-a facut sa ma gandesc serios sa-mi depun dosarul al facultatea de filozofie. apoi,pot continua cu fowles ("magicianul",kafka si multi altii.
raspuns pt "autorii preferati" – poza de sweet_irlandaise, in Autori preferati · 8.8KB
Le propunem patrioţilor în litere şi cititorilor de manual un mic exerciţiu de rezistenţă psihologică: să asculte (citească răbdători, fără grimase şi oripilări pudibonde câteva „grozăviiâ€Â?, judecăţi morale asupra unor literaţi din fondul nostru „clasicâ€Â?. Sunt puse pe hârtie de un Catone al eticii româneşti. Să începem cu… Ceahlăul: „Sadoveanu este mereu prezent ca senator, deputat, preşedinte, se află în Divanul Măriei Sale. Mihail Sadoveanu se află în Divan. Sadoveanu este un divanist. Mihail Sadoveanu a iubit funcţiunile reprezentative. Opera lui este plină de voievozi înţelepţi, de despoţi luminaţi, de curteni aulici, de hatmani, logofeţi, căpitani… ÃŽn mod stupid s-a vorbit de iubirea de ţărani a lui Conu’ Mihai. Da, i-a iubit. I-a utilizat ca gonaci la vânătoare.â€Â? Iată-l şi pe „omul care a văzut ideiâ€Â?: „Camil Petrescu este scriitorul care a privit viaţa prin vitrina cofetăriei Capşa timp de 45 de ani. Idealul lui ar fi fost să locuiască, sus, să coboare, jos, la masă, şi să-şi ia cafeaua cu prăjituri la cofetărie. Nu şi-a putut realiza integral acest stil de viaţă decât în dictatura proletariatului, când dejuna şi cina cu amici sărmani la Capşa…â€Â? Actualizând „şoaptaâ€Â? veche a lui Titu Maiorescu despre „celula care nu rezistă la româniâ€Â?, urmaşul său care ţinea „prelecţiuniâ€Â? în puşcăria de la Aiud în timp ce „capşiştiiâ€Â? priveau viaţa prin vitrina cofetăriei, ajunge la rădăcina răului: „disoluţiunea valorilor moraleâ€Â? roase de „pezeventlâc bizantin şi fanariotâ€Â?. Sub acest păcat istoric, denunţă vocaţia de slugă a intelectualului „rezistentâ€Â? sub câteva dictaturi şi slujind tot atâţia stăpâni: „Arghezi trona ca regele poeziei. Ceilalţi trei au trecut la slujba de cenzori ai gazetelor lui Antonescu. De la o dictatură se trece cu uşurinţă la alta. Sluga serveşte casa, stăpânii se schimbă. Slugile primei dictaturi regale au trecut ca slugi în fireturi sub dictatura proletariatuluiâ€Â?. ÃŽn fine, ca să nu-i întristăm de tot pe pudibonzi, să mai notăm doar aceste rânduri amare ale mâniosului moralist: „De la 23 august 1944, Marin Preda se plimbă de la Capşa la Mogoşoaia, de la Pelişor la Paris. N-a mai trecut pe la Vlaşca decât în automobil, ca un turist american. N-a mai mirosit pişat de vită şi balegăâ€Â?. De ce, totuşi, nu ne indignăm şi simţim că nici n-avem dreptul la revoltă (patriotică, nu?) în faţa acestor judecăţi globale, enorme şi, considerate cu bucata, „nedrepteâ€Â? ale lui Petre Pandrea? Mare justiţiar solitar şi strălucit memorialist, Petre Pandrea şi-a plătit cu vârf şi îndesat dreptul la memorie: are tot dreptul la exagerări „revoltătoareâ€Â? cine a plătit întregul preţ al adevărului. „Avocatul leproşilorâ€Â? sub toate regimurile, avocat păgubos dar neînfricat pledant în cauze dinainte pierdute, Petre Pandrea i-a apărat pe „comuniştiâ€Â?, pe „declasaţiâ€Â?, pe „prigoniţiâ€Â? şi pe „sectanţiâ€Â? în timpul dictaturii regale şi antonesciene. A pledat cu aceeaşi neînfricare pentru cei „oropsiţiâ€Â? – ce ironie! – sub dictatura proletariatului născută ca să-i apere şi să-i ridice „susâ€Â?, ca în Internaţionala, pe „osândiţiiâ€Â? vieţii. S-a ales cu ani grei de puşcărie de la ambele regimuri. Dar a ales el însuşi întotdeauna să fie – public, la bară şi nu cu strigătul înăbuşit sub plapumă – de partea „sectanţilorâ€Â?, a rezistenţilor şi opozanţilor. Devenind el însuşi astfel un veşnic opozant şi rezistent, anarhist de stânga într-o „stângăâ€Â? tot mai înfrăţită cu „dreaptaâ€Â?. N-a răbdat să tacă: „Eu nu pot tăcea. Eu nu pot trăi fără onoareâ€Â?. ÃŽşi simte pătată propria lui onoare de dezonoarea „victimelorâ€Â? sale, din aceeaşi familie, dar fraţi cu sânge „stricatâ€Â?: iată de ce „exagerărileâ€Â? lui le onorează chiar pe victimele lui. Compromisurile sau dezonoarea lor nu-l dezgustă: îl îndurerează. „Justiţiariiâ€Â? de azi, marii tăcuţi de ieri, au ce învăţa de la el. Ei n-au plătit, ca el, preţul adevărului ca să-şi poată onora victimele de familie. N-au temei moral şi, chiar şi când au puţină dreptate, adevărul în gura lor miroase urât. ÃŽngrijite cu pietate de Nadia Marcu-Pandrea şi prefaţate competent şi mişcător de Ştefan Dimitriu, „Soarele melancolieiâ€Â? şi „Turnul de ivoriuâ€Â? de Petre Pandrea (ed. Vremea, 2005) alcătuiesc cel mai tulburător catehism moral moştenit de la un mare intelectual român. Inaplicabil din cauza „celulei care nu rezistăâ€Â?.
raspuns pt "autorii preferati" – poza de Mephistofel, in Autori preferati · 41.9KB
_______________________________________ Libertatea de exprimare n-a omorit pe nimeni...
,kafka si multi altii.
